casa de poezie

centrul de actiune poetica

Archive for the ‘Uncategorized’ Category

BURSA DE POEZIE

Posted by razvan pe Ianuarie 15, 2010

BURSA LITERARA
Oricine poate propune scriitori pe care vrea sa ii vada la poetici cu suma pe care ar fi dispusi si ar avea posibilitatea sa o plateasca pentru asta. Banii ii vor plati atunci cand scriitorii ceruti vin. Fiecare dintre cei care cer scriitori si propun participarea lor trebuie sa lase un contact pentru a-si plati suma promisa in cazul in care scriitorul lor vine la poetici.

daca faceti propuneri de pret si scriitor este obligatoriu sa lasati un contact valabil si nume prenume ca sa va putem solicita in cazul in care autorul sau autorii pe care ii solicitati vin la poetici.

din 2010 (ianuarie)

Emil Brumaru 50 Ron ION, 20 RON RA, 5 RON adrian dinis TOTAL 75 RON

V. Leac 200 RON gabi mancu TOTAL 200 RON

Mitos Micleusan 50 RON gabi mancu, TOTAL 50 RON

Ion Muresan 20 RON adrian dinis, 50 RON cristi TOTAL 70 RON

Ruxandra Novac 30 RON gabi mancu

Ioan Es Pop – 30 RON RA, 5 RON adrian dinis TOTAL 35 RON

Olga Stefan 5 RON adrian dinis, TOTAL 50 RON

Razvan Tupa 2 RON RA, 3 RON adrian dinis, 50 gabi mancu TOTAL 55 RON

Anunțuri

Posted in Uncategorized | 6 Comments »

Eminescu invers – editia 117

Posted by razvan pe Ianuarie 15, 2010

Poeticile cotidianului: seria Relationala la prima editie din 2010 au avut parte de un Marius Parlogea complet intarzia, asa ca seara s-a intamplat in jurul demersurilor relationale si exact in jurul unui binom Eminescu – criminal.

A durat ceva timp pana cand publicul din The Other Side (Str Brezoianu nr 4) s-a adunat pentru eveniment. Dar cu toata intarzierea poeticile au inceput in tromba. Fara video si fara foto la prima editie relationala. Daca vroiati sa vedeti cum a fost trebuia sa fiti acolo. Irepetabila deci „ca poetu'”.

asa cum am promis, seria relationala muta accentul de pe invitatii serii pe publicul participant. si la editia 117 s-a mutat bine mersi. Stiti mafia? sau killer?

O parte din public a jucat asta asa : 2 eminescu = 2 criminali, 1 caragiale= medic, 1 macedonski = politist, 1 maiorescu, 1 vlahuta, 1 petica, 1 alecsandri, 1 d anghel etc. = tarani.

In cultura romana se facea noapte. cei doi eminescu se trezeau si se puneau de acord pe cine trimit in posteritate. Se culcau la loc. Se trezea medicul caragiale si incerca sa vindece pe cine credea el ca a fost afectat de eminesti. incerca si se culca la loc. Din pat sarea macedonski un pic agitat si incerca sa isi dea seama cine ar putea sa fie eminescu. intreba, povestitorul ii facea semn daca da sau nu si se culca la loc. Se facea dimineata si toata lumea deschidea ochii, mai putin cel „posterizat” de eminesti. Si cultura romana incepea sa dezbata> care ar putea sa fie eminescu. si au tot spus participantii.

La a doua runda fiecare dintre cei care aveau biletel si personaj repartizat a spus cam cum e cu eminescu din perspectiva personajului de pe biletul lor. fara sa spuna ce personaj au. si a fost fun.

Din 2 runde cultura a aflat cine erau cei doi eminescu si i-a posterizat destul de repede.

dupa care

In loc de Eminescu, Andrei si Loredana au circulat un pic prin S. Petica. Doar asa ca sa vada cum e. si s-au ales cu aplauze

Dar pentru final a ramas BURSA LITERARA cu un criteriu in sfarsit logic. Oricine poate propune scriitori pe care vrea sa ii vada la poetici cu suma pe care ar plati-o pentru asta. Banii ii vor plati atunci cand scriitorii ceruti vin. Fiecare dintre cei care cer scriitori si propun participarea lor trebuie sa lase un contact pentru a-si plati suma promisa in cazul in care scriitorul lor vine la poetici.

In al cincilea an de poeticile cotidianului suntem pregatiti pentru un format radical: poetici relationale.
Primii trei ani si jumatate ai evenimentului conceput pentru promovarea celor mai recente aparitii editoriale s-au desfasurat ca “literaturi in miscare”, formula prin care fiecare dintre autorii invitati au fost prezentati publicului si pusi in fata unor interviuri live. Din octombrie 2009, poeticile cotidianului au dezvolat “Republica poetica”, un eveniment in care accentul a fost pus pe lectura textelor proprii si ale autorilor cu efect formator pentru fiecare dintre invitati.

Pe 14 ianuarie 2010, Poeticile cotidianului au imbogatit formula initiala cu o propunere pe care o face publicului sau: poetica relationala.

De data aceasta invitatul principal este publicul asa ca va invitam sa aduceti cu dumneavoastra hartie si instrumente de scris pentru ca o sa ne distram citind cu notitze. Poeticile cotidianului se trasforma intr-un atelier de lectura coordonat de Razvan Tupa in club Other Side, in fiecare zi de joi, de la ora 19.00.

Fiecare dintre serile poeticilor cotidianului isi propune sa investigheze un element esential pentru expresia poetica de astazi. Vom continua sa avem invitati si vom lansa o noua formula de interviu, interviul incrucisat. (mai multe in curand)
In a doua seara (21 ianuarie – editia 118) a noului format, au promis ca vin in fata publicului Andra Rotaru si Stoian G Bogdan, premianti ai sectiunii debut a distinctiei Mihai Eminescu. Cei doi invitati vor trece prin chestionarele poeticilor si vor pune in practica un concept lansat la acest eveniment> interviul incrucisat. Alaturi de ei, poeticile cotidianului gazduieste cateva lecturi din laureatii celor mai importante premii pentru poezie din lume in anul 2009.

poeticile cotidianului este un eveniment casa de poezie

Posted in Uncategorized | Leave a Comment »

Poeticile cotidianului la Praga

Posted by razvan pe Noiembrie 12, 2009

La Praga poeticile au lansat la sfarsitul lunii septembrie sezonul X (toamna 2009), un sezon care avea sa mai ajunga la Berlin si in diferite locuri prin Bucuresti.

30 septembrie Cafeneaua Krasny Ztraty

Praga

Poeticile cotidianului

Republica poetica

Seara a fost deschisa cu proiectia filmului Poezie. puterea cu subtitrare ceha asigurata de ICR Praga. Formatul intalnirii este interviu live si lectura. Fiecare dintre invitati discuta, raspunde la intrebari din partea moderatorului si citeste poemele alese in limba romana+ lectura traducerii in limba ceha.

Introducere – poeticile cotidianului– republica poetica + lectura Răzvan Ţupa

Poetici sociale

Traducerea in ceha din Marius Ianus. Marius Ianus nu a ajuns la Praga, ca urmare a unor neintelegeri intre el si organizatorii deplasarii (ICR). Din fericire, a acceptat ca poemul sau Manifest Anarhist sa fie citit in traducere ceha la Poeticile de la Praga.

Poetici ale traumei

Domnica Drumea, Oana Ninu

Prezentarea revistei PLAV si reprezentant al revistei si Czech experts for Romanian literature, Mrs Valentová 15 min

Poetici ale prezentei

/biografia mitica/ poetica experimentala

Cosmin Perta, Mugur Grosu.

Poeticile cotidianului

De la literaturi în mișcare la republica poetica

Seria de întâlniri poeticile cotidianului este un demers dedicat inițial literaturii celor mai recenți debutanti în literatura română. Muzică live, recitaluri și discuții cu autorii catalogați drept „Generatia 2000” au oferit prilejul familiarizarii cu individualitățile conturate la linia de start a literaturii.

Până în 2009 evenimentului a fost reprezentat de formula literaturi în mișcare

Din acest an, noul format al Poeticilor cotidianului este Republica poetica. Republica poetica este un proiect de reflectare a felului în care se manifestă puterea poeziei. Lecturi publice, dezbateri, interviuri live vor fi programate la poeticile cotidianului în noul format care presupune un număr de peste doi invitați pentru fiecare seară.

Fiecare ediție a poeticilor cotidianului a avut ca invitați scriitori care au prezentat propriile scrieri și pozițiile pe care le adoptă față de cea mai concretă actualitate.

În timp, la poetici au fost invitați și scriitori consacrați, care influențează diferite direcții ale scrisului de astăzi.

Majoritatea întâlnirilor din acest proiect au avut loc în Club A, un club bucureștean imposibil de evitat pentru orice istorie a peisajului underground din România ultimilor 30 de ani.

În ultimul an, poeticile cotidianului au mai fost organizate în București în clubul S.A.L.T și în SubBufet. O serie de ateliere poeticile cotidianului care au dezvoltat conceptul de poetică relațională au avut loc în 2009 la Timișoara (librăriile Cărturești și Cartea de Nisip) și Constanța (barul Fishzila).


foto Oana Catalina Ninu

Posted in Uncategorized | 1 Comment »

Poeticile cotidianului la Berlin

Posted by razvan pe Noiembrie 12, 2009

Despre cum a fost poeticile la Berlin au scris (foto ICR Berlin)

„Cu ce pricini la Berlin? Ei bine, la o seară de poezie românească tânără (adicătelea, Young Blood from Romania, o formulă visceral-draculiană, en fin), care, spre uimire generală, a prins la public şi care, nouă, cred că ne-a modificat câteva dintre preconcepţii.”  Rita Chirian AICI

„By the end of it, I was convinced of the brainwashing capacities of poetry. I was happy and light and my mood had radically changed. I don’t know if it was the poetry, or the fact that I was once again hanging out with people who, to a certain extent, spoke the same language as I did.” AICI

Posted in Uncategorized | 8 Comments »

scriitorii Wordexpress la Poetici

Posted by razvan pe Octombrie 23, 2009

A train of thought spreads the word through South-East Europe

Word Express is a new project for literary exchange in South-East Europe, organised by the UK-based Literature Across Frontiers in cooperation with Delta Publishing in Istanbul, Profil Books in Zagreb, Helicon in Tel Aviv and the National Book Centre in Bucharest and other partners based in twelve countries in the region. The project is part of the EU-supported Literature Across Frontiers Programme and of the British Council’s Creative Collaboration Programme which aims to enrich the cultural life of Europe and its surrounding countries and to build trust and understanding across communities by generating dialogue and debate. In a region marked with past and present conflicts, Word Express aims to cross cultural and linguistic boundaries and bring new literary voices of the region to the fore.

The project which started in May 2009, aims to create opportunities for exchange and dialogue by establishing a network of young writers, translators, literary magazines and venues in twelve countries and connecting them with the UK.

Some fifty young authors and translators will be eventually involved in the project, exploring the region’s cultural, social and political legacy and meeting their colleagues from the participating countries. In October 2009, twenty of them will form three groups each of which will take a train journey through the Balkans to Istanbul, stopping in different cities where they will take part in readings, debates and translation workshops. In Istanbul, where they will spend five days at the end of their journey, they will participate in the Istanbul Book fair and in the new Istanbul Tanpinar Literature Festival, as well as reading and debating in other venues. (photo Marius Ghilezan)

ANAHIT HAYRAPETYAN

Spre muntele ararat

fragment

îşi aminti.- când era el oare –  tânăr

plin de vise şi emoţii,

ajuns de la erevan până la limită,

cuprins de-o imposibilă iubire

e.cearenţ

la fiecare pas când urc pe ararat

care-i al nostru care-i al nostru

la fiecare pas sufăr cumplit

sângele venelor mele te înlocuieşte

nu mai pot scrie

cu înverşunare despre tine

nu te mai iubesc

orchestraţiile lui duke elington

în camera ta cu pereţii înclinaţi

unde totul miroase a sex manual proaspăt

rufele tale puse la uscat

papucii tăi

chiar şi cafeaua

iar eu mâhnită

mi-am văzut mâinile febrile

triste şi transparente

atât de lente şi feminine

asemeni unui copil de patru ani

cel care-mi va vorbi de rău va fi el

degetele tale care urmăresc încrucişate la spate pentru  a-ţi alunga minciunile

mă pregăteai de fapt pentru tine

te omor

încep cu penisul tău

el e sătul de fecioare

intelectual

cu multă experienţă şi dorinţe multiple

lucrător harnic şi care câştigă

mereu neînfrânt

semănător

mereu gata să se lupte pe viaţă şi pe moarte

mereu în numele patriei

înaaaainte

ai iubit

hahahaha

număr repetat la clubul zero

în vâltoarea mulţimii melomane

unde se ştie totul despre fiecare

chipurile ţi-ai amintit de numele meu

ura

chiar şi pe muntele ararat

am iubit

trupu-ţi fierbinte

transpirat

degetele-ţi scurte

ochii-ţi crucişi

aşa cum am iubit

la fiecare metru al muntelui ararat

numeroase alte penisuri ciopârţite

nu te iubesc

şoaptele tale se sting uşor

încă un pas înaaaainte

spre culmea aureolată

Traducere din limba armeană de

MADELEINE KARACAŞIAN

BROTHER’S BLOOD

fragment

Barış Müstecaplıoğlu

Prologue

He was in two minds about keeping his eyes open when he heard the sound of approaching footsteps; he was extremely curious to know what was about to happen to him. But on the other hand, he was frightened to death of what he might see.

Not that fat beast… Please, God…

There hadn’t been any feeling in his arms which were tied to the wooden chair for some time now. They had gone numb; he wondered if he would be able to move them again. But he could feel the dampness around his wrists; they have been bleeding for several minutes where the wire cut into his flesh.

The footsteps stopped before coming too close. It was silent for a while. A man or a woman, whoever the hell it was, had to be watching him at this moment. He wondered how he might have looked. He wouldn’t have liked to see the state of his own face; a broken nose, a mouth with no front teeth, cheeks branded randomly with several cigarette burns, a forehead covered with bruises, bloodshot eyes probably swollen from crying and…

He heard a voice say: “Are you conscious, son?” It was asked in a kind tone, but what made him feel better was that it was a voice he didn’t recognize. It wasn’t that fat dog, thank God. Three different people had knocked him about since he had been shut in here, but it was only that hippopotamus that had put his hand between his legs. Every time the guy touched him there, a feeling that was stronger and more disturbing than any pain had come over him.

He seemed to be enjoying it, the son of a bitch…

He lifted his head slowly and opened his eyes slightly. A tall man was standing in the semi-darkness. He was a large man. As the light was coming from behind him, his face could not be seen clearly. He seemed to be wearing a suit. The young man in the chair found the situation funny but was unable to smile; he felt as if thousands of needles were pricking his sore lips when he tried smiling.

“So you’re conscious,” said the man with a calm and non-threatening voice “I’m happy about that, son. I have to tell you that you don’t look so great. You’d think a truck had run over you.”

There was a silence.

“Your name is Kemal, isn’t it? You can call me Hasan, if you like. Of course, that’s not my real name, but it would make things easier for you if I had a name for me when we speak. You’re not obliged to use it. Whatever makes you feel comfortable….?”

It was all silent again.

The man made a tour around Kemal, walking with small steps. When he returned to his previous position, his face looked serious.

“Do you know why you’re here?” he asked softly. “Please talk to me. You can be sure that we are not playing any games. I can be just as bad as the others if necessary. But I’m a bit more intelligent, may be. You won’t be any use to me if you’re in no shape to talk. Nobody here enjoys inflicting pain on you, believe me. We’re just trying to do our job.”

The man took a deep breath. He clasped one wrist with his other hand. “You must have realised that this business won’t be over unless you talk. Put an end to this, son. Whatever the reason for your silence is, it just isn’t worth it. Talk and get it over with.”

Kemal was on the verge of tears. All the wounds on his body, all that pain he had been enduring for hours; Oh God! What were they for? He wished he knew it…

“I don’t know, sir,” he said with an obedient and pleading voice. “I told them, too. I told them all. I don’t know anything.”

Ognjen Spahic: Hansen’s Children

(fragment)

translated by Will Firth

With the slow snow the lepers descend.

René Char in his poem Victory Lightning

Europe’s last home for lepers, or leprosarium, is located in south-eastern Romania amidst the leprous landscapes of dark, barren soil, scarred by the smokestacks of power stations and the remnants of once mighty forests. Long have the fertile clods disappeared that recalled the heavy footsteps of Burebista and Decebalus, the Dacian princes ever ready to sink iron into the glistening flanks of Roman horses and the bellies of Trajan’s strapping, well-fed legionaries. Later Vlad III, the Impaler, Prince Mircea the Old, Stephen the Great of Moldavia, the ‘Athlete of Christ’, and Michael the Brave – all devoted apostles of the word of God – were like stars in the back night that Christendom looked up to with hope when Ottoman scimitars spilt rivers of young blood.

Throughout history, as people like to recall, this country was torn apart by the claws of evil old lions, their grizzled manes spattered with the gore of subjugated millions.

But Romania has not forgotten the glory of the brave. Rivers flow past, but rocks remain, as a Romanian saying goes, and even today tales are told of the exploits of Prince Vlad’s heroic legions that devoted their last ounce of strength to their native land.

My dear room-mate, Robert W. Duncan, has a habit of saying that history is the third eye of humanity and that it allows us to perceive more clearly the pitfalls of our melancholic age. I always reply by citing Emil Cioran who wrote that, if there were no such thing as melancholy, people would roast and eat nightingales; Robert replies that he is horrified by the very thought of plucked nightingale garnished with mint and garlic, and begs me not to mention the painful notion again. I began to chirp through my missing teeth, flap my arms and flutter around the room until Robert grabs his slippers and flings them at my head. He wants to sleep. I cannot.

Posted in Uncategorized | Etichetat: , , | 1 Comment »

republica poetica

Posted by razvan pe Iulie 31, 2009

casa de poezie

republica poetica

Misiune

Casa de poezie ofera mijloace pentru dezvoltarea de programe coerente care formuleaza si definesc un context fertil pentru creativitatea poetica.

Forma de organizare a casei de poezie este republica poetica. Republica poetica este expresia unei comuniuni intre creatorii si publicul domeniului poetic indiferent de forma de expresie in care acest domeniu functioneaza. Fie ca este vorba despre poezie accentuat experimantala si specializata ori despre o zona specifica poetului amator ori cititorului ocazional de poezie acestea au in comun un anumit grad de adeziune la poezie ca instrument al expresiei. Pornind de la aceasta adeziune Republica poetica isi recunoaste cetatenii indiferent de limba, nationalitate, sex ori optiuni politice. Republica poetica este un spatiu interior al libertatii absolute acordand consideratie celui care exprima pareri diferite de tine.

Cetatenii Republicii poetice celebreaza sau combat mai putin persoane, cat idei si expresii. Fiecare cetatean al republicii poetice este responsabil pentru dinamismul si viabilitatea formulei sale de comunicare, nici un idol, nici un model, nici un alt garant exterior lui nu ii poate atesta ori anula autoritatea poetica. Poezia este o lume nu un produs. Poezia este o expresie nu o scuza. Poezia este stare.

Republica poetica este un spatiu al intalnirii unor realitatii subiective vii si al dialogului dintre aceste realitati pentru definirea unui spatiu public pe care ni-l dorim deschis expresiei fiecaruia dintre noi.

In cadrul Casei de poezie orice creatie poetica isi gaseseste publicul propriu sarbatorind expresia si oferind respectul pe care il merita atat publicului cat si celorlalti creatori declara starea de poezie.

A. Prezentare generala- obiective

–          Intarirea relatiei de parteneriat intre mediile interesate de actiunea culturala si zona creatorilor pe baza deschiderii unei punti de comunicare permanenta.

–          Constituirea unui centru functíonal cu actiuni culturale (specializat in poezie) integrate unui program coerent

–          Polarizarea unor zone de public interesat de actualitatea actului creativ si implicarea acestui public in dinamica unui context creativ.

Directii de actiune:

–          Crearea unei oferte de activitati atractive

–          Accentuarea dimensiunii creative si detensionarea contextului axat pe vedete (poetice)

–          Propunerea unor demersuri de structurare a fondului poetic

–          Prezentarea de oportunitati de dezvoltare pentru proiectele in desfasurare

–          Baza de date- poezie/ creativitate contemporana

B. Structuri

–          Centrul de Actiune Poetica

Montari- stagiune    –

Performance              – – poeticile relationale

Lecturi                         –

Intalniri publice        –

Republica poetica

Turnee

Burse (poetul laureat, )-

Ateliere- teatru de poezie –

Editare poezine- orasultau, religiapoetica, hartapoetica

–          Centrul de Teorie

Contextualizari (Dezvoltari comparatiste, cartografierea poeticilor contemporane)

Formulari teoretice (studiul imaginarului)

Cursuri – creativ (strategii, jocuri de expresie)

− istoric (conferinte, prezentari)

–          Centrul de Documentare

Baza de date carte de poezie

Baza de date institutii

Baza de date evenimente

C. POETICA

„suntem între ei care au fost și ei care se schimbă” c.vică
„nu mai vorbim de produse” r.țupa
„vorbesc acum cu o puștoaică interesată de poezie” d.sociu

1. creative vs. communication. Deținem o lume. Poezia nu este un produs ci o lume.

1.1 Poezia este singura artă care nu s-a adaptat prin transformarea într-o industrie creativă. Succesul media al unui poet sau al altuia arată, în mod paradoxal, că autenticitatea poeziei sale este garantată exact de ceea ce media nu poate să conceapă, ceea ce nu este comunicare.

1.2 Ceea ce se comunică este ceea ce se schimbă. Starea care face posibile poemele homerice este aceeași cu starea care îl atestează pe Byron ori pe Li Tai Po. Instrumentele poemelor acestora sunt totuși foarte diferite. Ceea ce se schimbă poate fi achiziționat. Ceea ce rămâne la fel poate fi cel mult accesat.

1.3 Lumea nu este un răspuns ci o serie de răspunsuri și permutări de răspunsuri: Poezie

2. Comerț vs. rețea. Poezia nu este un poem ci o serie de poeme.

2.1 Trebuie să vindem ieftin pentru mai mulți sau scump pentru mai puțini? Nu vindem.

2.2 Nu mai vorbim de produse. Deloc.

2.3 Aceasta a fost capcană imensă în care ne-am dus atâția ani.

2.4 Pentru ca poezia nu dă decizii și nu se bazează pe decizii. De aceea e indecidabilă.

2.5 Iar oamenii au nevoie de indecidabil.

2.6 Cum poti să oferi un serviciu al indecidabilului?! Serviciile te ajută să obții o decizie. Serviciile sunt în automatism.

2.7 Ca poeți întreținem o lume. De ce ar întreține cineva o lume? pentru că e tradițională sau originală? pentru că „dă bine”? pentru ca e coerentă și prin asta asigură coerența lumilor… dincolo de logicile tradiționale: Poezia

3. Poezia nu este doar poeme ci, mai ales, o serie de stări.

4. Poezia e mediu, dar nu media.

5. Poezia e stare care nu trebuie neapărat comunicată, ci definită.

6. Starea ca în mișcare cunatică. Mai mulți vectori alandala.

7. Poezia

3 Examen

Free Image Hosting at www.ImageShack.us

d. Hartapersonaladepoezie

QuickPost Quickpost this image to Myspace, Digg, Facebook, and others!

Posted in Uncategorized | Leave a Comment »

DEPOZIT. cadouri, perle, bijuterii

Posted by razvan pe Martie 17, 2008

calm. dimineata [DZ apuca da marginile…
note de   .    
mie imi place un prieten care a scris. Florin

„DZ apuca de marginile puloverului si zice:
– pot sa ma dezbrac?
– o sa faci strip-tease? intreaba una din fete. De ce ne ceri voie?
– nu fac; am un tricou aparte.

isi dadu jos puloverul: Tricoul- albastru cu sigla ACCEPT-ului pe el.
(lucrez la ACCEPT, zice DZ, spre lamurire) Citește restul acestei intrări »

Posted in Uncategorized | Etichetat: | Leave a Comment »

BAIE – poezia de inviorare si curatare

Posted by razvan pe Ianuarie 11, 2008

phanopoeia e un cuvant de la un tip care se gandea ca, uite, scoate cumva in fata calitatea aia de a-ti arunca imagini in ochi pe care poate sa o aiba poezia. tipul asta, Ezra, a mai scos cateva dar despre astealalte la timpul lor.

calm. seara [bush toata ziua…

bush: toată ziua zic „You know, it’s an amazing country,
isn’t it,
when people from all walks of life
gather to recognize our dependence on an Almighty God,

and to ask him for blessings in our life, Citește restul acestei intrări »

Posted in Uncategorized | Etichetat: | Leave a Comment »

DORMITOR poezie nocturna

Posted by razvan pe Ianuarie 11, 2008

c.a.l.m./c/o/m/p/l/e/t/a/r/i

*
imi spui, sakyamuni

imi place
pina la respiratia completa.

de acolo mi se pare redundant,
vorbarie (o prezumtiva iesire din calm). Citește restul acestei intrări »

Posted in Uncategorized | Etichetat: | 1 Comment »

CAMERA DE MUZICA poeme pe numele mic

Posted by razvan pe Ianuarie 1, 2008

calm.dimineata [daca azi nu… am scris mai demult, textul asta. Puteti sa-mi spuneti ruxi. e pentru un prieten pentru ca asa ne facem noi… poezii dacă azi nu termină
dacă niciodată nu termină
şi praful care îmi arde pielea
mă face zdrente
şi nu am nimic in cap
care să mă rezolve

şi poate o mie de bucatele de cacao
şi poate dacă aş sta cu capul intr-o mica fiola
şi parul se incinge sub bandajul proaspat
şi doar atat
si peste vara si acum Citește restul acestei intrări »

Posted in Uncategorized | Etichetat: | Leave a Comment »